M-am culcat azi şi m-am trezit tot azi. O „mână” de ore dormite, neîntoarsă, dar totuşi prea puţine ca să pot funcţiona în parametrii normali. Târându-mi fiinţa la întâlnirea de dimineaţă, care nu s-a anulat din cauza oboselii sau a prea puţinelor ore de odihnă, ci i s-a aprins un bec. În dimineaţa aceasta, le vom servi tinerilor micul dejun în pat, vorba cehilor: „breakfast in bed” :)
Fiecare lider şi asistenul său s-a luat cu tăvi şi ce a mai putut şi a mers din cameră în cameră pentru aş servi „odraslele”. Pe unii i-am trezit direct, dar frumos, fără să le sară inima în farfurie. Au fost foarte impresionaţi, mai ales că ştiau cât de obosiţi suntem şi noi, poate chiar mai obosiţi decât ei, pentru că în culise noi tot „meşterim” ca ei să aibe parte de tot felul de „chiţibuşuri”. Şi-au apreciat mult liderii şi gestul, care într-adevăr a dat dovadă de dragoste sacrificială. Abia după ce ne-am hrănit „audienţa” ne-am pus şi noi la masă, de fapt mi-am luat bucata de pâine cu nu ştiu ce fel de cremă de peşte bătut peste spate şi brânză raşchetată şi am fugit la workshop-ul ce îl am în custodie.
„Explicaţiune”. În tabără funcţionează mai multe workshop-uri, de: tobe, pian, chitară acustică, electrică, bass, canto, foto, video, engleză, creative design, leadership, şi dirijat. În ultima zi de tabără vom avea un concert la care sunt invitaţi toţi părinţii copiilor, prietenii lor, oamenii din oraş şi oricine vrea. Suntem amplasaţi undeva în mijlocul localităţii şi cam toată lumea ne-a văzut mişunând pe aici, sau mai rău, ne-au tot auzit decibelii. În aşa zisă programă a workshop-urilor noi trebuie să-i pregătim de acest concert. Avem 12 piese, în engleză şi cehă. Ei trebuie să le cânte. Cine e la mine la tobe, îşi alege o piesă, o învaţă şi o cântă la concert. Cine e la chitară la fel şi tot aşa. Grea treabă, serios! Primele zile am rămas strâmbă când am auzit ce „vis eroic” au oamenii ăştea, ca oameni care sunt începători chiar la instrumente grele, să ajungă să cânte într-un concert o piesă ca The Pretender, a celor de la Foo Fighters. Dar după ce am avut prima repetiţie cu corul şi am văzut cum a început să sune după o repetiţie, mi-am făcut „crucea de rigoare” şi mi-am dat peste gură că am gândit aşa de pesimist. Şi ce vreau să spun este că, am o fătucă ucenică, foarte timidă, blonduţă, slabuţă, finuţă, tăcută, dar hotărâtă. M-am bucurat mult că am o tipă la tobe, că îmi pot preda mai departe ştafeta unei „girle” :) Fără să fiu de uimire, că fetele sunt abile şi multi tasking, fătuca asta, Monika, l-a „luat” pe celălat băiat cu care concura pe aceeaşi piesă. Azi, am dat un test ca să vedem cine ar putea să facă faţă la piesă şi la concert şi după ce i-am dat o „injecţie” de râs cu glumele mele de „lovită într-o aripă” şi un ţipă tare că eşti cea mai bună. S-a pus tipa la tobe şi le-a rupt!!!! Ce lecţie au înghiţit cei 6 băieţi din sală. Că celălalt tobar care are workshop-ul 2 de tobe după masa, a înghiţit în sec şi a zis direct că ea primeşte piesa.
Monika cehiska a câştigat! Deşi bate la tobe doar de 4 zile!!! :D A reuşit să cânte o piesa destul de grea, de la cap la coadă. M-a impresionat şi Îi mulţumesc la Dumnezeu că i-a dat izbânda asta, pentru că e foarte retrasă, dar astfel a câştigat mult respect în ochii celorlalţi şi încredere în sine. După ce a cântat şi am felicitat-o pentru prestarea ei, s-a înseninat şi strângea din pumni cu încredere. Stătea dreaptă pe scaun şi din când în când dădea din cap, ca şi când şi-ar zice în minte: „Am reuşit! Wow, chiar am făcut-o!”. În acest moment, am marea onoare să merg şi să-i dau vestea cea bună, că ea va cânta piesa!! Drum Chicks Rock! :)
Îţi mai aminteşti de faza cu labirintul? Când nu am înţeles cuvântul şi ca un căţel mic şi pierdut în spaţiu, i-am urmărit pe ceilalţi din echipa mea. Eh, vom face acelaşi lucru în seara asta. Bine, fără partea cu pierdutul, că le vom spune în cehă cum stă toată treaba. Dar, partea tare a labiritului este că după ce îţi pui nişte întrebări, meditezi şi îţi propui câte ceva, la capăt, la ultima staţie, cineva sta cu tine şi se roagă pentru tine. Mie, personal faza asta mi-a prins foarte bine, pentru că se rostesc cuvinte puternice peste tine şi cuvântul are putere.
Ieri, cei din echipa de coordonare m-au ales pe mine şi încă pe cineva ca să fim persoanele acelea care vor fi mijlocitori... şi mi-e onoare. Îmi doresc să pot înălţa nişte rugăciuni atât de puternice, încât chiar literele să prindă viaţă în inima lor. Să se sfărâme orice lanţ care ar putea să-i robească şi să pătrundă Lumina lui Cristos în orice colţişor a fiinţei lor. Mă rog să am cuvinte potrivite, pentru că fiecare este important şi deosebit în felul său şi vreau să mă rog pentru nevoia sa specifică. Nu va fi copy-paste, ci va fi inimă la inimă. Vreau să-i binecuvântez, să le insufle Domnul putere, curaj, sfinţenie, dragoste, neprihănire şi să lase Duhul Său peste ei din plin. Vreau să plece cu ceva de aici, cu desaga inimii mai plină, dar nu cu un tricou, nişte acorduri, nişte ritmuri şi beţe, o brăţară culistăcă, ci slălaţi în jertfa lui Cristos.
Lasă-ţi duhul să mi se alăture de pe la 10 seara la noi acasă în România, ce aici e 9. Lasă-te purtat de o susţinere în rugăciune, căruia îi pasă de 50 de suflete, de veşnicia lor şi mai ales de alegerea ce le stă în faţă. Fii parte din armata lui Cristos, alege să lupţi de partea Lui şi împreună cu mine...
Tatăl meu adevărat, vreau ca după seara asta să priveşti spre noii Tăi copii şi să dai petrecere acolo în ceruri pentru fiecare din ei. Să Te cobori peste ei, să le vorbeşti şi să îi iubeşti. Iar când te uiţi spre mine, să îţi placă rodul meu crescând şi să-mi zâmbeşti frumos...
Povocarea către tine zace în Coloseni 1:9-11..
"De aceea şi noi, din ziua când am auzit aceste lucruri, nu încetăm să ne rugăm pentru voi şi să cerem să vă umpleţi de cunoştinţa voii Lui, în orice fel de înţelepciune şi pricepere duhovnicească; pentru ca, astfel, să vă purtaţi într-un chip vrednic de Domnul, ca să-I fiţi plăcuţi în orice lucru, aducând roade în tot felul de fapte bune şi crescând în cunoştinţa lui Dumnezeu, întăriţi, cu toată puterea, potrivit cu tăria slavei Lui, pentru orice răbdare şi îndelungă răbdare, cu bucurie..."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu